Chirurgia Estetica si Cancerul la San (I)

Interventiile chirurgicale de marire a sanilor se afla pe primul loc in topul celor mai efectuate operatii estetice. Daca va ganditi sa luati in considerare interventia de augmentare mamara sau ati facut deja acest pas, sunt cateva lucruri pe care trebuie sa stiti cand vine vorba despre screeningul pentru cancerul de san.

Cum afecteaza implanturile mamere screeningul pentru cancerul de san?

Sunt femeile cu implanuri mamare supuse unui risc mai ridicat datorita imposibilitatii de detectare la timp a formelor incipiente de cancer? Sunt mai puţin eficiente mamografiile la femeile cu implanturi, pot aceastea provoca ruperea implantului?

Pot implanturile mamare, in special cele din silicon, provoca probleme medicale?

Implanturile mamare au fost introduse pentru prima data in anul 1962. De atunci, au fost creat peste 250 de tipuri de implanturi. In general, toate au un invelis exterior care contine silicon si un material de umplere, care consta in solutie salina, gel de silicon sau ulei. In 1980 s-au facut afirmatii ca implanturile cu gel de silicon ar putea fi corelate cu cazurile de cancer, de boli autoimune (cum ar fi lupus), si alte boli sistemice. Numeroase procese au fost intentate si milioane de dolari au fost platite pentru a rezolva aceste reclamatii. US Food and Drug Administration a solicitat date de siguranta cu privire la implanturile din silicon, dar dupa 30 de luni, atunci cand nu au primit ceea ce au considerat a fi "suficient", agentia federala a interzis utilizarea generala a implanturilor mamare cu gel pentru augmentare, cu excepţia a femeilor care au necesitat reconstructie de san ulterior cancerului de san si mastectomiei. In 1993 FDA a revizuit aceasta interdictie si a permis implanturile mamare cu gel pentru a fi utilizate in studii clinice controlate.

Cei mai multi experti cred ca nu exista suficiente dovezi care sa demonstreze ca implanturile de silicon sunt cauza problemelor de sanatate legate de sistemul imunitar si tesuturile sistemice. Implanturile de silicon au fost utilizate pe scara larga in Europa si Asia. Cele mai multe femei şi chirurgi sunt de parere ca acest tip de implant cu silicon arata mai bine si se simte mai natural decat cel cu solutie salina.

 In 2005, un panou FDA, a recomandat ca implanturile produse de un producator (Mentor), sa fie aprobate cu urmatoarele conditii:

• Pacienţii vor semna in prealabil un acord specific
• Implanturile vor fi folosite de chirurgi certificati FDA
• Pacienţii vor fi urmariti pentru a le monitoriza toleranta

Pacienţii vor face un RMN la cinci ani dupa introducerea implanturilor, si se va repeta la fiecare doi ani   

Implantul mamar impiedica depistarea precoce a cancerului de san prin mamografie?

Implanturile diminueaza vizibilitatea intregului san in timpul mamografiei. Cel mai important factor este unde sunt implanturile plasate. Cele introduse sub muschiului pectoral reduc mai putin vizibilitatea mamografiei decat cele plasate deasupra muchiului. Atat implanturi de silicon cat si cele cu gel au aceeasi masura de radio opacitate (iar in urma mamografiei acestea arata ca niste pete albe şi pot impiedica vizualizarea ţesut). In funcţie de studiile care sunt citate, se estimeaza ca implanturile reduc vizibilitatea tesutului mamar cu un procent intre  intre 15% si 50%.

De asemenea implanturile pot afecta arhitectura tesutului mamar prin deplasarea si comprimarea sa iar astfel fac ca semnele distinctive ale cancerului de san incipient  precum: micro- calcificari, distorsiuni ale tesutului sau mase mici şi dense – nu sunt vazute. Deoarece implanturile sunt mai puţin comprimabile decat tesutul mamar in timpul mamografiei se limiteaza compresia necesara pentru vizualizare optima a sanului. De altfel si calcificari datorate cicatricii din jurul implantului pot imita cancerul.